LIR


Warning: strtotime(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home2/lircom/public_html/libraries/joomla/utilities/date.php on line 56

Warning: date(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home2/lircom/public_html/libraries/joomla/utilities/date.php on line 198

Proiectul de lege a venit si a plecat, dar 6 miliarde de euro se risipesc in continuare anual in sanatate. Cine este responsabil? Presedintele, Guvernul sau Casa de Sanatate.

  • PDF


Tensiunile generate de reforma sistemului sanitar au ajuns la cote maxime, cu oameni care au iesit in strada, dar nevoia de clarificare a lipsei de transparenta in cheltuirea banilor publici ramane. Retragerea din dezbaterea publica a proiectului de lege nu rezolva probleme din sistemul sanitar. Guvernul lipseste practic din dezbateri, iar initiatorii noii legi nu au iesit public pana acum sa-si sustina proiectul. Totodata, un nou proiect este asteptat in conditiile in care premierul Emil Boc a anuntat ca astazi se va discuta despre o noua lege, care sa nu vizeze privatizarea sistemului de urgenta.


Reformarea sistemului de sanatate, printr-un proiect de lege lansat in dezbatere publica a reverberat puternic la nivelul opiniei publice, oamenii iesind in strada, initial la Targu Mures si apoi in mai multe orase din tara, inclusiv in Bucuresti.

Lucrurile s-au precipitat in ultimele zile, in conditiile in care, presedintele Traian Basescu a cerut retragerea din dezbaterea publica a acestei legi, ce a nascut nenumarate controverse.

Anuntul are atat consecinte politice, dar si in sectorul de sanatate, pentru ca in continuare se va pune problema reformarii sistemului, eventual cu programe pilot si extinderea deductibilitatii fiscale a asigurarilor voluntare de sanatate.

Totodata tensiunile aparute in ultimele zile au aratat si incapacitatea initiatorilor de a-si sustine proiectul si lipsa de dialog cu opinia publica. Dupa anuntul presedintelui niciunul dintre initiatori nu a iesit sa apare in continuare aceasta lege.

In sanatate, fondurile publice sunt de circa 5,5 miliarde de euro, din care bugetul Ministerului Sanatatii este de 1,3 miliarde de euro, iar banii stransi de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) inseamna 4,2 miliarde de euro, iar intrebarea care se ridica este unde se duc acesti bani.

"Sistemul este politizat, sistemul este ineficient in administrarea fondurilor, sistemul este afectat de coruptie. In acest moment, acesti privati pe care ii suspectati ca vor prelua banii publici se infrupta, mai bine ca oricand, din banii publici sub umbrela sistemului de stat", a spus presedintele Traian Basescu, in interventia de vineri cand a anuntat scoaterea legii sanatatii din dezbatere publica.

 

Dar cine este vinovat pentru ineficienta si coruptie? Nu cei platiti din bani publici sa administreze eficient, adica presedintele, guvernul, Casa de sanatate? In prezent nu exista o analiza transparenta a cheltuielilor in sistemul sanitar, un raport care sa arate unde merg banii.

Datele privind contractele spitalelor se bat cap in cap. Valorea contractelor pe care acestea le au cu Casa de Sanatate difera in functie de institutia care le ofera: ministerul, casa sau respectivul spital.

Informatizarea sistemului, care a inceput in urma cu zece ani, avanseaza cu viteza de melc, astfel ca nu exista integrare la nivelul raportarii si de aici si lipsa analizelor despre sistemul de sanatate.

Tensiunea din aceleasi zile a a readus in discutie res­pon­sabilii pentru activi­ta­tea din sectorul de sana­tatea, in conditiile in care sunt mai multe entitati implicate in activitatea spitalelor: ministerul, Casa de Sanatate si primariile, pentru unitatile des­centralizate.

Ministerul se ocu­pa de politica sani­tara, astfel ca se im­plica in programe de sanatate, in timp ce CNAS finan­teaza sis­temul de sanatate, adica din con­tri­butiile stranse deconteaza ser­viciile spitalelor, me­dicilor de familie si anu­mite me­di­ca­men­te. Teorectic, CNAS se afla in coor­donarea mi­nisterului.

Mai intervine insa si o a treia veriga in sis­temul de sanatate, ad­ministratiile locale, care au in grija apro­ximativ 350 de spitale. Rolul lor este sa fi­nanteze investitiile, dar au si drept de veto in ceea ce priveste ma­nagementul unitatilor.

Proiectul de lege privind refor­marea sistemului sanitar s-a dovedit cel mai ten­sionat, avand un ecou atat de puternic la nivelul opiniei publice.
Pe de alta parte, mediul privat sau medicii sau farmacistii nu au respins proiectul avand fiecare pe domeniul de practica observatii specifice.

Principalele modificari propuse prin aceasta lege se refereau la aparitia asiguratorilor de sana­tate, adica a unor en­titati private, care ur­mau sa primeasca ba­nii stransi din con­tributiile de sanatate, care urmau sa-i chel­tu­iasca pentru servi­ci­ile contractate de asi­gurati. In acelasi timp, asiguratorii ar fi trebuit sa intre in competitie pentru a semna contracte cu medici si spitale, dar si pentru atragerea de pacienti.

 


Eureko: Trebuie acceptata deductibilitatea cheltuielilor cu asigurarile private 

Carmen Radu, director general ad­junct al Eureko, companie de asigurari de viata care vinde pe piata roma­neasca asigurari de sanatate private, spune ca s-a facut o mare confuzie in ultimele zile privind proiectul de lege de reforma a sanatatii.

 Proiectul nu s-a dis­cutat pe fond. S-au spus lucruri neade­va­rate, ca la asi­gu­rarea de baza asigu­ra­torul are drep­tul sa res­pinga cli­entul, ca bo­lile pre­existente nu sunt aco­perite. De fapt pro­iectul de lege pre­vede ca se acopera toate bolile preexisten­te si asiguratorul nu poa­te refuza pe nimeni urmand sa se finan­teze de la fondul de egali­zare daca are cheltuieli mai mari decat media", a spus Carmen Radu.

Conform proiectului, din cele 10,7% procente din salariul brut care merg la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), adica din 4,2 mld. euro, 93% ar fi trebuit sa mearga la casele de asiguratori privati (firmele de asigurari care urmau sa se implice in sistem), 5% la fondul de egalizare si 2% ramaneau la CNAS cheltuieli de administrare.

Ministerul Sanatatii ar trebui inainte de toate sa defineasca pachetul de baza pentru siste­mul public de asigu­rari de sanatate, adica sa-si asume ce anume ofera pentru inrolarea in sistem, afirma Carmen Radu.

"Definirea pa­che­tului de baza nu are legatura cu pri­va­ti­za­rea sistemului. Se poa­te face foarte bine si in afa­ra proiectului de le­ge care tocmai a fost re­tras. Noi de alt­fel am si propus dezvoltarea pietei prin defi­ni­rea pachetului de baza si prin deducti­bi­lita­tea reala, in limite mai largi, a asi­gu­rarilor suplimentare si complementare de sanatate. De ase­menea, ar fi necesar ca noi, asigu­ratorii privati, sa putem face con­tracte si cu spitalele publice, pentru ca acum legea nu ne permite", a mai spus Carmen Radu.

Reprezentantul Eureko a spus ca asigurarile de sanatate privata ar putea fi impulsionate prin deduc­ti­bi­litatea reala a cheltuielilor cu aceste polite, la fel ca la medicina mun­cii. In prezent, abonamentele la clini­cile private au luat o amploare deo­sebita pentru ca firmele pot trata aceste cheltuieli cu abonamentele pen­tru angajati, pana intr-o anumita limi­ta, ca si cheltuieli deductibile, ne­fiind afectate de contributii sociale sau impozit pe venit.

La asigurarile private de sana­ta­te, cheltuielile sunt deductibile la an­ga­jator doar la calculul impozitului pe profit, in limita a 250 de euro pe an, dar contributiile sociale si de sa­na­tate aferente se platesc de la 1 ia­nuarie 2012, in timp ce in 2011 au fost deductibile timp de sapte luni.
"Este un pas inapoi. Ar trebui sa fie acceptata deductibilitatea inte­gra­la a cheltuielilor cu asigurarile pri­vate de sanatate pentru ca anga­ja­to­rii sa fie impulsionati sa cumpere pen­tru angajatii lor astfel de asi­gu­rari. Astfel s-ar putea degreva si siste­mul public, iar spitalele de stat ar putea avea venituri suplimen­tare", a incheiat Radu.


Protestele se extind 

Aseara la inchiderea editiei, aproape 1.000 de oameni erau in stra­da la Universitate potrivit Mediafax, si care protesau pasnic, dupa ce sambata seara manifestatiile au fost insotite de incidente, iar mai multe persoane au avut nevoie de ingrijiri medicale printre care si jandarmi. Sute de oameni s-au strans si in centrul Timisoarei, dar si la Ploiesti, Satu Mare, Iasi, Targoviste. Pro­tes­te­le nu s-au rezumat doar la legea sana­tatii, ci au atins si situatia pensiilor si a medicamentelor.

Din cadrul Guvernului, singura re­actie la manifestatii a avut-o minis­trul agriculturii, Valeriu Tabara, care a declarat citat de gandul.info ca mass-media din Ro­mania au "o anumita contributie" la pro­pagarea manifestatiilor, facand re­ferire la faptul ca presa este "impar­tita" si, in vreme ce o parte nu acorda foarte multa atentie pro­testelor, alta parte ofera foarte mult spatiu pentru acoperirea acestui subiect.

Totodata, premierul Emil Boc a anuntat ca in coalitie se va discuta, luni, despre elaborarea unui nou pro­iect de lege privind sistemul de sa­natate, care nu va impune des­fiintarea SMURD sau privati­zarea sistemului de urgenta.


Principalele prevederi ale proiectului retras din dezbatere publica 

Contributii la sanatate 

Contributiile pentru sanatate, ale angajatului si angajatorului ar fi ramas la nivelul de 10,7% (cumulat), insa banii stransi ar fi mers la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si de aici in contul caselor private de asigurari;

Din acesti bani, statul deconta numai serviciile incluse intr-un pachet de baza, restul urmand sa fie suportat din buzunar;

Serviciile incluse in pachetul de baza nu au fost facute publice.

Asiguratori de sanatate
 

 Apareau pentru prima data in legislatia romana si erau nevoiti sa indeplineasca anumite conditii pentru a putea intra in sistem;

Ar fi trebuit sa intre in contract cu CNAS pentru a deconta bani si servicii;

Nu puteau refuza niciun pacient;

Fiecare pacient trebuia sa opteze pentru un asigurator de sanatate si sa aleaga daca vrea sa-si faca si o asigurare voluntara, care sa acopere eventualele costuri suplimentare din sistem; 

Pentru fiecare persoana inrolata, asiguratorii primeau o suma de bani, de aproximativ 200-300 de euro, din care urmau se deconteze serviciile dintr-un pachet de baza;

 Puteau incheia si asigurari voluntare de sanatate;

Pacientul nu putea merge la orice spital, ci numai la acelea unde casa de asigurari are contract.

Asigurari voluntare de sanatate 

 Ar fi reprezentat un contract incheiat intre pacient si asiguratorul de sanatate pentru a deconta serviciile neincluse in pachetul de baza;
Puteau fi de doua feluri: de tip complementar (care suportau plata serviciilor neincluse in pachetul de baza si coplatile) si de tip suplimentar (seriviicile acoperite de cele complementare la care se adaugau optiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, conditii hoteliere superioare, etc).

Coplata

Pacientii ar fi fost nevoiti sa plateasca un procent din costul serviciilor din pachetul de baza, taxa ce purta numele de coplata;

Nu era clar insa ce valoare avea si pentru ce tipuri de servicii trebuia achitata;

Nu putea depasi a douasprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale realizate;

Pentru cei care aveau asigurari voluntare, coplata era asigurata si era acoperita de acestea.

Cardul de sanatate

Pentru a avea acces la serviciile din pachetul de baza, pacientii ar fi fost nevoiti sa aiba un card de sanatate, pe care sa il prezinte medicului. Cardul de sanatate trebuia sa fie introdus inca din 2011, insa licitatiile au fost contestate, iar in prezent nu este clar in ce stadiu este acest


RADIOGRAFIA SANATATII

Spital

Au avut la dispozitie in 2011 aproximativ 1,64 mld. euro, cea mai mare suma din intregul sistem sanitar;

De regula, la nivelul unui spital, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu personalul, dar care nu au cum sa fie mai mari de 70% din total;

In Romania exista aproximativ 400 de spitale de stat si inca 50 de spitale private (inclusiv unitatile de talie mica);

Anul trecut, 67 de spitale si-au incetat activitatea; in cadrul acestora lucrau 626 medici si 1.906 asistente medicale. Dintre unitatile inchise, 19 au fost reorganizate in camine pentru persoane varstnice si doua au fost desfiintate.

Medicamente si materiale

Au avut la dispozitie un buget de aproape 1,4 mld. euro ;

Exista in jur de 7.000 de medicamente inregistrate in Romania ;

Medicamente pentru inima au cele mai mari vanzari, urmate de cele pentru cancer si apoi cele pentru sistemul digestiv;

Primele 20 de companii farma controleaza 75% din piata.

Medicii de familie

Au avut la dispozitie fonduri de aproximativ 254 mil. euro ;

Exista in jur de 11 - 12.000 de medici de familie.

Asistenta de urgenta

in cadrul spitalului este asigurata de unitati de profil;

Transportul de urgenta este asigurat de doua servicii de stat: Ambulanta si SMURD; totodata exista si ambulante private;

In cadrul SMURD lucreaza mai multe categorii de persoane: in cadrul Ambulantei lucreaza numai medici.

 

Sursa: ZF

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Inscriere Membrii

Autentificare



Login using Facebook

Ultimele Comentarii


Warning: date(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home2/lircom/public_html/libraries/joomla/utilities/date.php on line 198
sigla_LIR_SA
untitled
sigla_CM_JELER
sigla_Triplex
sigla_distinct sigla_Ancada
 sigla_Arhinstal_Technologies