LIR


Warning: strtotime(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home2/lircom/public_html/libraries/joomla/utilities/date.php on line 56

Warning: date(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home2/lircom/public_html/libraries/joomla/utilities/date.php on line 198

Colapsul Europei - tehnici de supravietuire

  • PDF


Chiar
si in varianta pesimista a unei crize de amploare in UE, viata trebuie sa continue. Cu putin noroc si ceva mai multa indemanare, ne putem feri de efectele tragice ale furtunii economice.

«Zona euro se prabuseste in zece zile», „Bancile centrale se pregatesc de colapsul monedei unice“, „Economia UE, in pericol“. Anunturile de acest tip au devenit deja rutina si, dupa cat se pare, apocalipsa continentala s-a amanat din nou. Cu toate acestea, niciun om rational nu poate elimina complet varianta pesimista. Gandurile negre sunt cu atat mai presante cu cat situatia personala este mai complicata - casa in care stai este, de fapt, a bancii, lucrezi intr-un domeniu foarte sensibil la capriciile economiei sau banii pe care i-ai adunat cu greu sunt amenintati de inflatie, de caderea cotatiilor bursiere ori, de ce nu, de falimente.

Circa un milion de locuinte din Romania sunt ipotecate. Unele au fost puse gaj la banca pentru sume relativ modeste, de sub 10.000 de euro, insa in alte cazuri ele sunt garantia pentru credite de zeci si chiar sute de mii de euro. Ce se va intampla cu aceste imprumuturi in scenariul nedorit in care economia UE va intra intr-o recesiune puternica si de durata? Cei care au creditul si veniturile in aceeasi moneda nu au, teoretic, de ce sa se teama, atat timp cat salariile le vor creste aproximativ proportional cu inflatia. Insa, pentru cei care castiga, de pilda, lei si au de dat la banca euro, dolari sau franci elvetieni, modul in care vor evolua cursurile valutare va cantari greu.

„Am mai trait, in urma cu 15 ani, momentul in care un dolar era cotat la 3.500 de lei vechi in decembrie si ajunsese la 7.000 de lei vechi in februarie, asa ca nu e de gluma cu aprecierea sau deprecierea unor valute. De aceea, recomandabila ar fi refinantarea in moneda in care imprumutatul isi obtine veniturile, atata timp cat acest lucru este inca posibil“, crede un analist financiar din cadrul uneia dintre principalele banci romanesti.

Daca va aflati printre norocosii care nu au credite, ci niste bani pusi deoparte, lucrurile se schimba. Este evident ca, in cazul izbucnirii unei furtuni economice fara precedent, va trebui sa renuntati cat mai repede la plasamentele in actiuni sau obligatiuni – bursele se vor prabusi, iar emitentii de bonduri s-ar putea sa devina curand insolvabili. Asa ca la putere vor reveni banii-gheata. Iar intrebarea care se pune este ce facem cu ei – ii tinem la saltea, ii incredintam bancii sau cumparam ceva palpabil?

Cat de sigure sunt depozitele bancare?

Teoretic, dobanzile bancare te protejeaza de rata inflatiei si fiecare deponent are garantate depozite de pana la 100.000 de euro pentru fiecare banca din sistem. In practica, Romania a trecut deja prin momente in care rata anuala a inflatiei a fost de 150%, iar dobanzile oferite la depozite erau de circa doua-trei ori mai mici (vezi ce se intampla in 1997). Cu alte cuvinte, sunt sanse ca bancile sa nu ne poata proteja, decat partial, economiile de devalorizare.

Pe de alta parte, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare avea la dispozitie, la finele lui 2010, cam 1,8 miliarde de lei, reprezentand numai 1,3% din banii pe care ii garanta. Mai exact, este suficient ca o singura banca din Top 10 (fiecare din ele avand peste 3% cota de piata) sa ajunga in situatia in care nu le poate achita banii deponentilor pentru ca sumele dedicate despagubirilor sa se epuizeze. Iar cum prabusirea unei institutii financiare aduce, in vremuri tensionate, un val de neincredere ce provoaca si alte falimente in domeniu, cel mai probabil e recomandabil ca macar o parte a banilor pentru zile negre sa stea in alta parte decat intr-un cont.

Cei carora astfel de ipoteze li se par hazardate ar trebui sa se uite la ce s-a intamplat acum cateva zile cu filiala letona a Swedbank – dupa ce clientii au intrat in panica din cauza unor informatii difuzate prin retelele de socializare, au retras intr-o singura zi aproape 15 milioane de euro, jumatate din bancomatele institutiei ramanand fara bani. Cat de posibil este un astfel de scenariu in cazul Romaniei? Desi evita sa vorbeasca public despre asta, reprezentantii industriei sunt de acord ca un val de panica ar dobori relativ usor cateva din bancile autohtone.

Aurul, pro
si contra

Doru Lionachescu, presedintele Capital Partners, afirma ca nu crede intr-un scenariu apocaliptic, in care economia europeana se prabuseste. „Dar, ca exercitiu de imaginatie, as recomanda ca, intr-o astfel de situatie, sa se lucreze cu moneda locala. Cu exceptia oamenilor relativ sofisticati financiar, ceilalti nu au de ce sa-si asume riscuri valutare“, spune el. Pentru diversificarea plasamentelor, Lionachescu indica investitiile in imobiliare – cladiri ori terenuri care, pe langa faptul ca isi pastreaza o anumita valoare, indiferent de ce se intampla in economie, pot aduce si un anumit venit. „Intr-o ipotetica situatie economica grava, i-as sfatui pe oameni sa revina la bunul-simt investitional si sa-si plaseze banii in lucruri pe care le inteleg“, explica el.

Un reprezentant al bancii elvetiene UBS spunea recent ca, in cazul unui colaps al zonei euro, cele mai indicate investitii ar fi aurul, conservele si armele. „Metalele pretioase prezinta, din punct de vedere istoric, un avantaj investitional. Totusi, sa nu uitam de faptul ca plasamentele de acest gen nu numai ca nu aduc niciun return, dar chiar au anumite costuri de administrare deloc neglijabile. In acelasi timp, se mizeaza pur speculativ ca pretul aurului, platinei sau argintului va merge doar in sus, desi exista riscul colosal al unor corectii puternice, care ii pot ruina pe micii investitori“, arata Lionachescu.

Inapoi la lucrurile de baza

Daca aurul are avantaje si dezavantaje, ce beneficii ne-ar putea aduce armele?

„Intr-o criza profunda, nu este exclus sa creasca gradul de violenta. Criza potenteaza toate comportamentele anomice si extreme. Cu toate astea, cred ca nu va fi nevoie sa dormim cu pistolul sub perna“, spune sociologul Mircea Kivu. El arata ca, cel mai probabil, viata va deveni mai grea si mai nesigura in special in marile aglomerari urbane. „De aceea, pentru a rezista din punct de vedere financiar, ar fi ideal sa ne gasim, in cazul unui colaps al economiei, o slujba sigura, care sa aiba legatura cu nevoile de baza ale oamenilor“, afirma acesta.

Iar daca acest lucru nu este posibil, exista intotdeauna varianta de a abandona orasele in favoarea satelor. „Statisticile arata ca deja exista o astfel de tendinta. In ultimii ani, numarul celor care s-au mutat de la tara la oras a fost mai mic decat al celor care au plecat din urban spre rural. Este vorba, in general, de persoane in varsta, care au calculat ca pot trai mai simplu si mai ieftin la sat“, explica Kivu, care spune ca este foarte posibil ca acest fenomen incipient sa se accentueze in cazul unei crize.

Spre deosebire de occidentali, romanii au marele avantaj ca mai toti locuitorii oraselor au rude apropiate la tara sau chiar detin acolo case si terenuri (mostenite sau, in unele cazuri, cumparate). „Ne-a ramas de la socri o casa la sud de Arad si ne-am mutat in ea dupa ce ne-am vandut apartamentul. Ce pot zice, dupa cinci anotimpuri la sat, e ca poti trai decent cu o treime din banii pe care ii cheltuiesti in oras“, povesteste inginerul pensionar Marian Gheorghe. „Poate sa vina orice criza, eu am camara plina“, adauga el.

Exportatorii, primele victime

Nu la fel de usor insa se pot feri firmele de efectele unui ipotetic colaps continental. Cele care activeaza doar pe piata locala vor suferi in functie de cat de tare se va contracta domeniul in care lucreaza (in unele cazuri, ar putea fi chiar avantajate, pe termen scurt cel putin, de eventualele retrageri ori falimente ale concurentilor). „Daca vorbim insa de exportatori, soarta lor in cazul unui colaps al euro si al evenimentelor ce ar urma este mult mai complicata. Dincolo de evidenta scadere a cererii din partea clientilor straini, este clar ca, pentru inceput, se vor ciocni de un pseudo-protectionism din partea fostelor tari euro, introdus cel mai probabil prin cursul de schimb“, crede Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Cel mai simplu este sa-i spui unui exportator sa se reorienteze si, de pilda, daca in Germania produsele sale nu mai sunt competitive sau nu mai sunt cerute, sa le vanda in SUA sau China.

„In realitate, nu e chiar asa usor si, in conditiile in care competitia la export va creste, sa intri pe o piata noua se poate dovedi aproape imposibil daca nu ai un avantaj clar din punct de vedere calitativ sau al pretului“, arata Parvan. Cum produsele romanesti nu sunt comparabile cu cele japoneze, la calitate, ori cu cele chinezesti, la pret, o criza pe langa care cea din 2009-2010 ar parea o gluma va pune lacatul pe portile multor companii autohtone. La nivel individual, insa, cu putin tact, sansele de supravietuire economica sunt, din fericire, mult mai mari.

1,3% din valoarea conturilor garantate de stat erau acoperite de sumele aflate in Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare la sfar
situl lui 2010

133 de mii de ora
seni s-au mutat in mediul rural in 2010, arata datele INS. Este cea mai mare migratie de acest tip din istoria recenta a Romaniei

 

Sursa: Capital

Share

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Inscriere Membrii

Autentificare



Login using Facebook

Ultimele Comentarii


Warning: date(): It is not safe to rely on the system's timezone settings. You are *required* to use the date.timezone setting or the date_default_timezone_set() function. In case you used any of those methods and you are still getting this warning, you most likely misspelled the timezone identifier. We selected the timezone 'UTC' for now, but please set date.timezone to select your timezone. in /home2/lircom/public_html/libraries/joomla/utilities/date.php on line 198
sigla_LIR_SA
untitled
sigla_CM_JELER
sigla_Triplex
sigla_distinct sigla_Ancada
 sigla_Arhinstal_Technologies